📏 Mișcare rectilinie uniformă

Când un obiect se deplasează în linie dreaptă și cu viteză constantă, spunem că are o mișcare rectilinie uniformă. Observă cum obiectele A și B merg pe traiectorie fără să-și schimbe direcția — exact ca un tren pe șine drepte.

⏱ Distanță, timp, viteză

Aceste trei mărimi sunt legate prin formula fundamentală a mișcării:

d = v × t

Unde d este distanța parcursă, v este viteza, iar t este timpul. Dacă viteza este mai mare, obiectul parcurge mai mulți metri în același timp. Setează viteze diferite pentru A și B și compară!

📈 Ce ne arată graficul d–t?

Graficul distanță-timp (d–t) de mai sus desenează o linie dreaptă pentru fiecare obiect. Cu cât linia este mai înclinată (mai abruptă), cu atât viteza obiectului este mai mare. O linie orizontală ar însemna că obiectul stă pe loc.

Panta liniei = viteza obiectului. Compară liniile roșie (A) și turcoaz (B) — cea mai înclinată aparține obiectului mai rapid!

🔬 Măsoară singur viteza!

Folosește rigla virtuală și cronometrul de mai sus pentru a verifica formula v = d / t. Setează punctele riglei, pornește cronometrul când obiectul trece prin primul punct și oprește-l la al doilea. Viteza calculată ar trebui să fie apropiată de cea setată pe slider!

🎯 Provocări

• Setează aceeași viteză la ambele obiecte — ce vezi pe grafic?
• Setează viteza lui A de 2× mai mare ca a lui B — după 10 secunde, A a parcurs de 2× mai mult?
• Folosește cronometrul pentru a măsura viteza obiectului A — se potrivește cu sliderul?
• Care obiect ajunge primul la 50 m? Poți calcula dinainte?

🚗 Viteză variabilă

În viața reală, obiectele rareori se mișcă cu aceeași viteză tot timpul. Când o mașină pleacă de pe loc, viteza ei crește treptat — nu sare direct la 50 km/h! La fel, când frânezi, viteza scade treptat până la oprire. Această schimbare continuă a vitezei se numește mișcare cu viteză variabilă.

⚡ Ce este accelerația?

Accelerația ne spune cât de repede se schimbă viteza. Când apeși „Accelerează", accelerația este pozitivă — viteza crește. Când apeși „Frânează", accelerația devine negativă — viteza scade. Dacă nu apeși nimic, frecarea încetinește mașina ușor, ca în realitate.

Accelerație = Schimbarea vitezei ÷ Timp

🛞 De ce încetinește mașina singură?

Chiar dacă nu frânezi, mașina tot încetinește puțin. Asta se întâmplă din cauza frecării — forța dintre roți și drum, plus rezistența aerului. Frecarea transformă energia mișcării în căldură. De aceea anvelopele și frânele se încălzesc la o cursă lungă!

🎯 Încearcă aceste provocări!

• Accelerează la viteza maximă — cât timp durează?
• Frânează brusc de la viteză mare — ce distanță parcurgi până oprești?
• Accelerează puțin, apoi lasă mașina să se oprească singură — observă cum scade viteza din cauza frecării.
• Compară valorile accelerației când accelerezi vs. când frânezi — care este mai mare?

🧲 Ce este frecarea?

Frecarea este o forță care se opune mișcării a două suprafețe în contact. Ea apare între talpa pantofului și podea, între roți și drum, între un patinoar și gheață. Fără frecare, nu am putea merge, conduce sau opri!

📐 Coeficientul de frecare (µ)

Fiecare pereche de suprafețe are un coeficient de frecare notat cu litera greacă µ (miu). Cu cât µ este mai mare, cu atât frecarea este mai puternică:

F_frecare = µ × G

Unde G este greutatea obiectului. Pe gheață µ ≈ 0.03 (alunecos!), pe lemn µ ≈ 0.25, iar pe asfalt µ ≈ 0.60 (multă frecare).

🏔️ Suprafețe diferite, rezultate diferite

Observă cum același obiect, cu același impuls inițial, alunecă distanțe diferite pe suprafețe diferite. Pe gheață merge cel mai departe (frecare mică), pe asfalt se oprește cel mai repede (frecare mare).

Decelerația este: a = µ × g, unde g = 9.81 m/s². Cu cât µ e mai mare, cu atât obiectul încetinește mai repede!

🔥 Unde se duce energia?

Când obiectul încetinește, energia lui de mișcare (energie cinetică) nu dispare — se transformă în căldură! De aceea, când freci palmele una de alta, simți căldură. Cu cât frecarea e mai mare, cu atât se generează mai multă căldură.

🎯 Provocări

• Compară distanța parcursă pe gheață vs. asfalt cu același impuls — de câte ori mai departe merge pe gheață?
• Găsește valoarea lui µ la care obiectul parcurge exact 25 de metri cu impuls de 10 m/s.
• Setează µ = 0.01 — ce suprafață ar fi atât de alunecoasă?
• Crește impulsul la maximum pe asfalt — se oprește înainte de 50m?